Canicula are un impact semnificativ asupra spațiilor urbane, amplificând fenomenul insulei de căldură urbană, unde temperaturile din orașe sunt considerabil mai ridicate decât în zonele rurale înconjurătoare.
Betonul, asfaltul și clădirile rețin căldura, menținând temperaturile ridicate chiar și pe timpul nopții, ceea ce crește disconfortul termic pentru locuitori. Această supraîncălzire poate duce la un consum excesiv de energie pentru răcire, suprasolicitând rețelele electrice și contribuind la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră.
În plus, grupurile vulnerabile, cum ar fi vârstnicii și persoanele cu boli cronice, sunt expuse unui risc crescut de probleme de sănătate.
Canicula afectează și infrastructura urbană, provocând dilatarea șinelor de tramvai, deformarea drumurilor și reducerea eficienței echipamentelor electrice. De asemenea, poate duce la scăderea calității aerului, deoarece temperaturile ridicate favorizează acumularea poluanților, ceea ce agravează problemele respiratorii.
Pentru a combate aceste efecte, orașele trebuie să investească în soluții precum creșterea suprafețelor verzi, utilizarea materialelor reflectorizante pentru clădiri și drumuri, precum și dezvoltarea unor strategii eficiente de răcire urbană, cum ar fi umbrirea strategică a străzilor.
Despre provocările cu care se confruntă orașele din România am stat de vorbă cu Vlad Fălcescu, doctorand al Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca și meteorolog în cadrul direcției de climatologie a Administrației Naționale de Meteorologie.
El este și unul dintre specialiștii care au contribuit la realizarea raportului Starea Climei, în care a detaliat provocările actuale pentru România din punctul de vedere al climatului urban.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu