Alexis de Tocqueville este unul dintre cei mai lucizi observatori ai democrației moderne. În „Despre democrație în America”, analizează nu doar instituțiile politice ale tânărului stat american, ci și mentalitățile, obiceiurile, formele de viață care susțin (sau subminează) spiritul democratic. Pentru Tocqueville, democrația nu înseamnă doar egalitate juridică, ci o transformare profundă a societății  cu riscuri și promisiuni. Egalitatea apropie oamenii, dar poate duce și la conformism, pasivitate, tirania majorității.

Tocqueville nu idealizează democrația, dar nici nu o disprețuiește. O privește ca pe o realitate inevitabilă, care trebuie înțeleasă și canalizată. Libertatea, avertizează el, nu se conservă de la sine: are nevoie de educație civică, de religie moderată, de asociații libere, de spirit juridic – adică de o cultură politică vie. Din această perspectivă, cartea sa este mai mult decât o analiză a Americii: este un avertisment pentru Europa.

În „Despre Vechiul Regim și Revoluție”, Tocqueville aprofundează o altă tensiune: cum o societate aparent imobilă poate exploda sub greutatea propriilor rigidități. El vede continuități acolo unde alții văd rupturi și înțelege că modernitatea nu distruge ierarhiile, ci le transformă. Gândirea lui e sobră, nu dogmatică; sensibilă la nuanță, la context, la ironia istoriei. Tocqueville rămâne esențial pentru oricine vrea să înțeleagă nu doar ce este democrația, ci ce o poate salva.