Florile cele mai frumoase apar după iarna cea mai grea.
Societatea ne instruiește pentru succes si ne pregătește pentru acea zi dar din cați aleargă la un maraton câștigă o minoritate, toți cei ce au alergat au luptat.
Ni se pune reflectorul pe succes, pe glorie, pe reușită și se ignoră parcă total calea de ajungere acolo și pe cei ce se află pe ea. Părinții inteligenți îi pregătesc pe copii pentru asta. Cea mai mare a timpului nu e gloria cui munca si alternanța între reușită și eșec, reușită și insucces.
Uitați-va doar la câți tineri grozavi există și sunt in umbră, lipsiți de curaj, timorați și incapabili să își asume și insuccesul legitim pe drumul spre reușită.
Din cauză că nu sunt învățați și despre insucces, eșec și tot pachetul vieții ei nu au capacitatea de a experimenta, de a se bucura, ei sunt focalizați doar pe reușită și nu ajung la ea pentru că nu cunosc drumul. Ajung tinerii să se comporte ca bătrâni emoțional, fără bucure, fără entuziasm, fără tragere de inimă, fără creativitate și asta nu este în regulă.
„Capacitatea de a plânge este îngrășământul suferinței emoționale, iar capacitatea de a mulțumi este combustibilul fericirii” A. Cury
Așa ajung tinerii să cerșească bucuria chiar dacă au palate, devin maeștri în a se plânge, în a trăi în excese, sex, drog alcool.
Ce trebuie să îi învățăm?
https://biruitorii.ro/implicare