La Călătorii în trecut continuăm istoria partidelor politice tradiționale și astăzi vorbim despre Partidul Național Liberal. Intrat în Principatele Române pe filieră franceză liberalismul s-a concretizat în primul partid modern al României sub îndrumarea unui ofițer englez cu nume turcesc – Mazar Pașa. Aflăm întrega poveste de la profesorul Adrian Niculesu.

Transnistria este “cuiul lui Pepelea” prin care Rusia încearcă de peste 30 de ani să controleze politic Republica Moldova. Totuși, istoria acestui teritoriu este foarte puțin cunoscută în România. A fost Transnistria locuită de români înainte de alipirea ei la Republica Modova? Când a apărut ea pe scena istoriei? De ce este Rusia atât de influentă în fâșia de pământ dintre Nistru și Bug? Aflăm răspunsurile de la istoricul Cosmin Popa, la “Călătorii în trecut”.

Pentru că suntem în plină campanie electorală, la „Călătorii în trecut” Rareș Hăbeanu și-a propus să se întoarcă în timp pentru a vedea cu cine votau românii în urmă cu mai bine de un secol. Printre politicienii de prim rang se numărau Petre P. Carp, Tache Ionescu sau Titu Maiorescu.

La „Călătorii în trecut” aflăm că pânâ în secolul al XIX-lea Biserica Ortodoxă a fost cel mai mare agent din țările române. Pentru a-și consolida statutul, sfinții părinți închideau ochii atunci când afacerile intrau în conflict cu legea bisericească. Așa se face că în perioada fanariotă, deși Biserica considera spălatul pe corp drept o sursă de păcat, Mitropolia și unele mânăstiri dețineau hamamuri donate de oameni cu stare, care doreau să își asigure un loc mai bun pe lumea cealaltă. 

La Călatorii în trecut analizăm istoria unei fenomen extrem de îngrijorător al zilelor noastre: fake news. Florin Zeru, cadru didactic al Facultății de Comunicare și Relații Publice a identificat trei aspecte principale ale dezinformării: minciuna, scoaterea din context și deepfake. 

La Călătorii în trecut descoperim un ultras avant la lettre al echipei Steaua București. Tovarășa Elena Ceaușescu, căci despre ea este vorba, s-a bătut pe stadion cu soția ministrului de Interne! 

Pastila de istorie din această săptămână este despre artă și..... pile. La Călătorii în trecut, scriitorul Radu Paraschivescu ne povestește cum geniul lui Caravaggio, considerat fondatorul stilului baroc, ar fi rămas în umbră dacă nu ar fi fost sprijinit de câțiva protectori puternici. Pe lângă latura financiară, aceștia aveau rolul de a-l apăra pe Caravaggio de clerul și o parte a aristocrației romane. Acestea erau scandalizate de alegerea prostituatelor și tâlharilor ca modele pentru scenele sale religioase pictate în biserici.

Bogdan Simion nu este doar un cobzar, foarte tânăr și poate unul din ultimii urmași artistici ai maestrului Tudor Gheorghe, pasionat de muzica românească veche, dar, mai mult decât atât, este un artist care vrea să înțeleagă ce cântă. Așa se face că a citit enorm și știe în amănunțime aspecte esențiale ale vieții și evoluției marilor nume ale muzicii românești din perioada interbelică, dintre care unele aproape necunoscute azi, pentru că au fost șterse din memoria colectivă prin politica regimului comunist.

Astăzi la Călătorii în trecut aruncăm o privire asupra obiceiurile culinare ale dacilor. Astfel, aflăm că strămoșii noștri găteau pe lângă mămăliga din mei și o delicioasă friptură de...câine. Nu trebuie să fim însă indigați de această afirmație, întrucât „cel mai bun prieten al omului” era servit cu aceeași plăcere și de restul europenilor. Cum au ajuns istoricii la această concluzie, ne explică jurnalistul gastronomic Cosmin Dragomir.

Personajul Nicolae Ceaușescu continuă să bântuie societatea românească și la 35 de ani de la Revoluție. Cultul personalității dictatorului a început după ce acesta a vizitat China și Coreea de Nord în 1971? A fost Ceaușescu sub influența soției? A făcut bine că a plătit datoria externă pentru ca România să nu mai fie datoare Occidentului? La toate aceste întrebări a răspuns istoricul Adrian Cioroianu la Călătorii în trecut.

Una dintre cele mai cunoscute rivalități artistice din perioada interbelică a fost demontată la Călătorii în trecut. Bogdan Simion a explicat de ce Zavaidoc și Cristian Vasile nu au avut cum să fie rivali. Mai mult, Zavaidoc nu a interpretat niciodată celebra melodie Zaraza. 

Legionarismul a fost curentul extremist care a avut cei mai mulți simpatizanți printre români în perioada interbelică. Dar ca orice mișcare de extremă, moștenirea sa este cu precădere negativă. Un astfel de exemplu îl reprezintă recordul legionarilor de a fi asasinat 4 prim-miniștri ai României.

Napoleon Bonaparte a fost un cuceritor atât pe câmpul de luptă, cât și în dormitor. Dar dintre toate iubitele sale, una singura a devenit cu adevărat celebră: Maria Walewska. Tânăra poloneză de numai 21 de ani a început relația cu Napoleon pentru a-și ajuta țara și a sfârșit prin a-l iubi sincer pe împărat. Povestea ei la „Călătorii în trecut”:

Micul Prinț este a treia cea mai vândută carte din lume după Biblie și Capitalul lui Marx. Un destin aparte a avut și autorul ei. Antoine de Saint - Exupéry a dispărut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în ultima sa misiune de recunoaștere aeriană.

În timpul revoluției pașoptiste, ungurii au recunoscut drepturile românilor din Transilvania. A fost însă prea târziu. Revoluția maghiară își trăia ultimele zile, fiind învinsă de forțele ruse și austriece. În tot acest timp, Avram Iancu și moții săi au privit de pe margine deznodământul. 

Naționala de fotbal a României va participa în această vară la un Euro după 8 ani de absență de la turneele finale. Invitat în studioul Călătorii în Trecut, jurnalistul Marius Mitran a trecut prin istoria centenară a echipei naționale. 

Sovietiarea României a fost un proces care a divizat atât scena politică, cât și pe cea intelectuală. În lupta penru supraviețuire, unii au preferat să sară imediat în barca sovieticilor. Alții, mai optimiști, credeau că se întorc americianii.

Mahomed al II-lea, cuceritorul Costantinopolelui, a fost la un pas de moarte în bătălia de la Belgrad din 1456. Învins de oastea condusă de Iancu de Hunedoara, sultanul otoman chiar a vrut sa se sinucidă. Din păcăte, cel care avea să moară doar o lună mai târziu era voievodul român. 

Cine au fost fanarioții? Cum au ajuns ei în fruntea țărilor române?  La „Călătorii în trecut”, profesorul Tudor Dinu a făcut o radiografie a secolului fanariot, probabil cea mai blamată perioadă din istoria noastră. 

Prezent în studioul Călătorii în trecut, istoricul Cosmin Popa a vorbit, printre altele, despre cauzele Revoluției Bolșevice din 1917 și despre motivele pentru care țarina a devenit țapul ispășitor în fața maselor nemulțumite.