Italia începe să primească „dividendele” pentru reușita procesului de consolidare fiscală. La sfârșitul săptămânii trecute, agenția de de rating Moody's a îmbunătățit calificativul de țară al Italiei de la Baa3 la Baa2. Pare un pas mic, dar guvernul și analiștii au salutat evenimentul ca pe o mare victorie și au remarcat că este pentru prima dată după 23 de ani când Moody's crește ratingul de țară al Italiei. Agențiile S&P, în aprilie a.c., și Fitch, în septembrie a.c., au luat deja decizia de a crește calificativul Italiei.

Guvernul, sau mai precis premierul Bolojan, în special, mai face o încercare pentru a găsi o soluție în cazul companiilor de stat neperformante. Ideile prezentate de prim-ministru sunt logice, ele explică modul în care Guvernul dorește să schimbe ceva în guvernanța companiilor cu capital de stat aflate în dificultate financiară: se va crea un grup de lucru condus de vicepremierul Oana Gheorghiu, se va iniția un proces de restructurare și în unele situații se vor schimba conducerilor companiilor. Noii manageri vor avea obiective de redresare sau de îmbunătățire a situației financiare a companiei.

Căderea pieței cripto a adus din nou în atenție riscurile pentru investitori. Prăbușirea valorii bitcoin arată volatilitatea pieței și atrage atenția asupra așa-numiților „investitori turiști” care vin și pleacă foarte repede.

Guvernul vrea să introducă regula ca anul viitor ministerele să reducă bugetul de salarii cu 10%. La nivel politic, însă, mesajele pe această temă sunt divergente. În aceste condiții, se va putea face reducerea cheltuielilor de personal?

Intensitatea concurenței și concentrarea economică sunt indicatori esențiali pentru funcționarea unei economii. Raportul Consiliului Concurenței trece în revistă companiile, sectoarele în care activează și nivelul de concurență care există în economia românească.

Economiștii au remarcat o schimbare importantă intervenită în domeniul comerțului internațional. Anthony Morlet-Lavidalie, economist la un institut de cercetare privat, observă pe rețeaua X că pentru prima dată excedentul comercial al Chinei în relația cu Uniunea Europeană îl depășește pe cel rezultat din comerțul cu SUA. O astfel de situație a mai fost pentru câteva luni în anul 2008, atunci când s-a declanșat criza subprime. A fost, însă, doar o conjunctură care nu a durat mult.

Anul acesta, au fost economiști care au insistat pe ideea că România va intra în recesiune. Bineînțeles, nu era vorba doar despre defetism, ci și despre folosirea unui model de prognoză.

Companiile rusești Lukoil și Rosneft ar trebui să își vândă activele pe care le au în diverse țări. Este condiția impusă la sfârșitul lunii octombrie a.c. de SUA, intenția sancțiunii fiind ca firmele din domeniul energetic, cele mai mari din Rusia, să nu mai poată finanța efortul de război.

Inflația anuală este și va rămâne la cote înalte. România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și va rămâne la fel în următoarele nouă luni.

În luna septembrie a.c., România a mai adăugat 10.000 de prosumatori ajungând la 267.000. Acestea sunt datele prezentate de un oficial al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), la care se adaugă și capacitatea instalată de producție a prosumatorilor, respectiv 3.128 MW, ceea ce înseamnă echivalentul a trei reactoare nucleare.

Un investitor român a anunțat construcția unei fabrici pentru hrana animalelor de companie. Pare un produs puțin important, dar nu este așa. Piața mâncării pentru animale de companie este dominată de importuri, iar o investiție în acest domeniu ajută și România, nu doar compania producătoare.

Uniunea Europeană este invadată de produse de îmbrăcăminte chinezești în special prin intermediul a două platforme de comerț online. Aplicațiile online chinezești au introdus un sistem draconic de producție bazat pe furnizori locali care le permite să vândă la prețuri mici. Deocamdată, soluțiile europene sunt axate pe creșterea taxării importurilor extracomunitare.

În cele mai multe cazuri, mass-media economică prezintă oameni de afaceri sau investitori, companii sau antreprenori printr-un unghi pozitiv. Mediul de afaceri, în general, este văzut prin prisma taxelor și impozitelor plătite la stat, a locurilor de muncă create și eventual a implicării sociale. Fără îndoială, așa stau lucrurile, companiile mai mari sau mici, românești sau străine joacă atât un rol economic, cât și unul social.

Reprezentanții a două mari bănci de investiții americane au tras un semnal de alarmă. Prezenți la un eveniment al liderilor financiari din întreaga lume, desfășurat la Hong Kong, directorii generali ai Morgan Stanley și Goldman Sachs au avertizat asupra posibilității ca piețele bursiere să înregistreze o scădere. Motivul ar fi acela al unei supraevaluări a domeniului tehnologic.

Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal, a prezentat ieri la conferința „Bugetul și fiscalitatea 2026” organizată de publicația cursdeguvernare.ro, o analiză despre miturile și realitățile care au apărut o dată cu ajustarea fiscal-bugetară.

În ultimele săptămâni, s-au înmulțit știrile despre reduceri de personal la mai multe companii, atât internaționale, cât și din România. Nu există neapărat o linie clară de unire între motivele restructurărilor de personal anunțate de firme. Dar, unele asemănări între companii se pot găsi.

Sunt în acest moment controverse aprinse pe tema majorării salariului minim. S-au pronunțat atât reprezentanți ai mediului de afaceri, cât și lideri sindicali sau politicieni. De exemplu, organizația patronală a IMM-urilor a transmis clar că este împotriva creșterii salariului minim în anul 2026. Invers, sindicatele fac presiuni pentru creșterea salariului minim. Și politicienii au opinii diferite.

Eurostat, institutul european de statistică, are bunul obicei de a publica de două ori pe an un tablou de bord al Uniunii Europene. În el sunt incluse datele bugetare, de PIB și datorie publică ale fiecărui stat membru. În felul acesta publicul larg poate face o comparație între țările Uniunii Europene, poate să observe evoluția în timp, pentru că datele se referă la ultimii patru ani, și poate vedea țările care respectă standardele financiare și câte sunt în afara lor.

Un grup de economiști americani a calculat cât a pierdut marca Tesla din cauza implicării politice a lui Elon Musk. Peste un milion de mașini ar fi putut fi vândute în plus dacă Musk nu ar fi intrat atât de adânc în politică. Revenirea la conducerea Tesla pare că reabilitează ceva din imaginea omului de afaceri și a brandului auto.

Carrefour pleacă din România? Poate că da, poate că nu, dar decizia depinde de situația financiară a grupului la nivel mondial și de evoluția businessului de pe piața românească. Exemplul Italia lasă orice variantă deschisă.