Pe un fond de tensiuni geopolitice crescute, președintele Donald Trump a lansat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, un mesaj ciudat cu privire la trecutul și viitorul Alianței Nord-Atlantice. El și-a exprimat neîncrederea că aliații din NATO ar sări în ajutorul Statelor Unite. Totuși, istoria îl contrazice.

Cu puțin timp înainte de finalul anului, o scrisoare semnată de zeci de personalități din întreaga Europă, lansează un mesaj direct: ”Este timpul pentru o Declarație de Independență a Uniunii Europene”. Scrisoarea a fost publicată în ziarele La Repubblica din Italia, El Pais din Spania, Le Soir din Belgia, Gazeta Wyborcza din Polonia și Le Monde din Franța. 

Ce se va întâmpla în anul viitor în relația dintre Uniunea Europeană și Statele Unite? Întrebarea este cu atât mai presantă cu cât, în strategia de securitate recent adoptată, America își propune să sprijine partidele naționaliste și de extremă dreapta din Europa. Dar există o problemă...

Iată concluzia unei anchete a ziarului francez Le Monde.  De la invadarea Ucrainei, se pare că sute de cetățeni ruși au obținut cetățenia română în mod fraudulos.

Președintele american Donald Trump stârnește o nouă dispută cu Danemarca după ce a numit un trimis special în Groenlanda, insula nordică pe care dorește să o anexeze. Subiectul revine astfel în actualitate după ce, în ultimele luni, părea să fi ieșit de pe radarul Casei Albe.

România urmează să joace un rol și mai important în sprijinirea efortului de război al Ucrainei. Pe teritoriul României urmează a fi înființat un al doilea centru logistic major, similar cu cel care funcționează în prezent în Polonia.

De câteva săptămâni, Franța este afectată de proteste ale fermierilor, în urma răspândirii unei maladii a bovinelor. Aceasta este o boală virală extrem de contagioasă transmisă de muște și care nu afectează oamenii. Anterior, afecta doar Africa, dar s-a răspândit  tot mai mult în nord, din cauza schimbărilor climatice. 

Marea Britanie se va alătura din nou programului de schimb de studenți Erasmus. Anunțul vine în contextul în care Londra dorește să încheie relațiile cu Uniunea Europeană. Dar de ce este important acest semnal?

Un protest neobișnuit face titluri în presa internațională și chiar în unele medii din Rusia. Duminică, zeci de ruși au protestat în orașul siberian Tomsk împotriva interdicției impuse platformei americane de jocuri pentru copii Roblox. Comentatorii văd aici o rară demonstrație de dezacord public. Publicația The Moscow Times, supusă sancțiunilor Kremlinului, explică situația.

Consiliul Uniunii Europene a decis luni extinderea regimului de sancțiuni împotriva Belarusului, după incursiunile repetate ale unor baloane meteorologice provenite din această țară în spațiul aerian al Lituaniei. Decizia pare în contrast cu gestul de bunăvoință făcut de Minsk săptămâna trecută, odată cu eliberarea a 123 de prizonieri politici, printre care și un laureat al premiului Nobel pentru Pace. 

Germania urmează să trimită trupe în Polonia, în efortul de a consolida flancul estic al NATO. Mișcarea vine în contextul creșterii îngrijorărilor cu privire la planurile agresive ale Rusiei. Numărul soldaților este mic, misiunea lor este pur defensivă, dar semnificațiile acestui gest sunt importante.

Cum se văd europenii pe ei înșiși într-un moment geopolitic atât de complicat, precum cel pe care-l traversăm noi astăzi? Cel mai recent sondaj Eurobarometru indică o voință a europenilor pentru o Uniune mai puternică și mai fermă. De asemenea, o Europă cu o independență economică consolidată și o politică comună de apărare și securitate. Românii, însă, se mențin printre cei mai sceptici.

”Ne aflăm într-un moment critic pentru Ucraina și pentru comunitatea nord-atlantică”. Este mesajul tranșant al liderilor din Coaliția de Voință care au discutat miercuri cu președintele Donald Trump. Și aceasta, la puțin timp după ce președintele american a avut cuvinte grele la adresa europenilor. Ce se va întâmpla acum?

Într-un moment în care Donald Trump adoptă un ton tot mai agresiv la adresa Europei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski este pus sub o presiune tot mai mare de același președinte american.

Și dacă negocierile dintre americani și ruși cu privire la Ucraina nu au în vedere principii de drept internațional?  Și, cu atât mai puțin, aspecte etice și morale? Și dacă, la mijloc, este vorba pur și simplu despre interese de afaceri, care nu se împiedică în frontiere? Un articol din cotidianul The Wall Street Journal, dezvăluie o față mai puțin vizibilă a negocierilor.

Noua strategie de securitate americană, cu o orientare pronunțat  naționalistă, critică față de Europa și blândă cu Rusia, a generat reacții rapide pe Vechiul Continent.  Pozițiile europenilor se situează între abordarea prudentă și critica deschisă.

Într-un interviu acordat presei din India, președintele rus Vladimir Putin spune că „va elibera Noua Rusie”, fie prin retragerea deliberată a trupelor ucrainene, fie prin forța armelor. O declarație care pune presiune pe flancul sudic al Alianței Atlantice și ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru București.

Recenta vizită a premierului ungar Viktor Orban la Kremlin are urmări – și urmări nedorite de liderul de la Budapesta. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anulat o întâlnire cu prim-ministrul Ungariei, anunță agenția EFE, citată de Agerpres și Caleaeuropeană.ro.

Umbra Rusiei se întinde tot mai mult asupra negocierilor menite să pună capăt primei agresiuni la scară largă din Europa de după cel de-al doilea război Mondial. Analiștii internaționali ridică tot mai multe întrebări cu privire la originile reale ale planului de pace.

O serie de date publicate marți de Eurostat pun România pe o poziție fruntașă într-un clasament onorant. Cifrele vin într-un moment în care propaganda pentru regimurile totalitare, îndeosebi cel al lui Nicolae Ceaușescu, face furori pe rețelele sociale.