Sub pretextul războiului contra narco-terorismului, Donald Trump a ordonat operațiunea de extragere a dictatorului Nicolas Maduro și a soției lui din Venezuela și aducerea în SUA, unde sunt puși sub acuzare. Dar nu doar lupta contra drogurilor, ci și petrolul și sfera de influență îl preocupă pe Trump, care reamintește cine se poate juca în emisfera vesticā și cine nu. Cum a ajuns însă Venezuela de la țara cu mult petrol la cea săracă, cu un exod masiv și un regim de mâna forte? Care e legătura cu Cuba? Și cum se uită Putin: cu invidie, pentru o “operațiune specială” de succes sau suntem în fața unui acord tacit, post- Alaska? Invitata e Caterina Preda, specializată pe problematica Americii Latine.

Se dansa, se juca teatru, se organizau pogromuri, se bârfea, se urca în trenurile morții, unii erau intriganți, Lucian Blaga se îndrăgostea de Domnița, mareșalul Antonescu ordona marele măcel de la Iași, dar și să se treacă Prutul. O epocā în care oamenii păreau acomodați cu răul, puțini mai erau lucizi și mai puțini, ca Viorica Agarici, opera un tren al morții, pentru a-i ajuta cat poate pe evreii trimiși spre moarte. Va fi ajutată la rândul ei, când comunismul acoperă cu o grea dictatură țara, tocmai de cei din comunitatea pe care o ajutase. Au fost și fapte bune, dar mai ales mari distorsionări ale istoriei. Însă asta o știm noi, cei de azi. Putem vedea cum a coborât România în iad și cum alegerile fiecăruia au pavat coborârea în infern. Semănăm noi, cei care ne trăim viețile acum, cu cei de atunci? Suntem acomodați sau în proces de acomodare cu răul? Un episod istoric, cu Alina Pavelescu și Şerban Pavelescu, despre Istoria orbilor. România în război 1940 - 1945. Un an nou mai clar și mai îngăduitor!

La 16 ani, a fost arestată pentru că trimitea scrisori de compasiune familiilor deținuților politic din Reghin, orașul natal. Era în clasa a XI-a când a luat drumul temnițelor comuniste, o călătorie de aproape 2.000 de zile printr-o lume populată de oameni curajoși, încă luminoși, pe care dictatura comunistă îi voia lichidați. De altfel, faptul că Doina Cornea și Corneliu Coposu supraviețuiseră i-a iritat la culme pe Iliescu și cei din preajma lui, după 1989. Azi, fata de 16 ani, Nina Moica, este mai puțin cunoscută decât sunt clipurile virale cu Ceușescu, în social media. Cine a câștigat din pervertirea memoriei sociale, încât azi, sunt magistrați cărora le e teamă să vorbească? Invitat este scriitorul și politologul Ioan Stanomir.

În timp ce sunt magistrați care confirmă capturarea justiției și tergiversarea marilor dosare, președintele rămâne prudent, îi așteaptă pe magistrații care au ceva de spus la discuții, dar mesajul e cā în curtea lor, doar ei pot face curățenie. E o fereastră mică în care lucrurile pot fi recuperate și un anumit simț al dreptății relegitimat, spune și judecătoarea Raluca Moroșanu, cea care s-a ridicat în picioare si a vorbit. Aici suntem, la 35 de ani de la căderea comunismului, cu momente în care pare cā reforma e ireversibilā și altele în care restaurația revine mai puternic. Invitat este profesorul de științe politice Cristian Preda.

De neregulile din justiție se vorbește de mult timp, la fel ca de batista pusă pe țambalul corupției. Dar filmul întreg al sistemului suveicā ridicat în jurul Liei Savone, cu magistrați șicanați și dosare împinse la prescriere, sā scape cine trebuie, nu-i mai lasă pe politicieni să tacă. Un documentar Recorder este cel care poate reseta și justiția, și responsabilitatea politică și chiar societatea, care și ea a ieșit din apatie. Ce trebuie făcut și pe cine protejează sistemul? La Punctul pe știri, cu Sorin Ioniță, de la Expert Forum.

Administrația Trump pare că declară război cultural deschis mai vechii Europe și le transmite mișcărilor extremiste, populiste, radical conservatoare că trebuie să aibă o voce mai puternică în fața democrației liberale. Va reuși MAGA să devină o ideologie dominantă, o locomotivă pentru toți contestatarii, mai ales cu ajutorul magnaților tech și al unei religii în care cei aleși accelerează istoria? Un episod cu antropologul Alexandru Bălășescu.

România a fost prinsă cu garda jos și nu pare cå își revine: politic, toți se grăbesc să apere status quo-ul, însă social tensiunea e în creștere, de unde și instrumentalizarea diverselor nostalgii totalitare, până la cultul lui Ceaușescu. Nu te poți face frate cu dracul să salvezi raiul, nu merge la nesfârșit, spune istoricul Cosmin Popa. O ediție maraton, cu directorul IICMER Daniel Şandru și istoricul Cosmin Popa, despre unde suntem în războiul hibrid și ce ne face mai slabi.

Cu cât știința a avansat, neuroștiința ne spune tot mai multe despre cum funcționează creierul și cum îl schimbă fiecare cuvânt nou învățat, dar și minciuna și deformările, cu atât oamenii au devenit mai nepricepuți la psihologie și la cunoașterea celuilalt. Reacționăm prin emoticoane și emoji, votăm lideri politici tot mai impostori sau prădători și umanitatea pare intr-un moment de cotitură. Un dialog așezat, cu scriitorul Vlad Zografi, totodată fizician și coordonatorul colecției de știință de la Editura Humanitas.

Președintele Nicușor Dan a numit-o independențā solidarā și a anunțat ca ambiția e ca România să devină lider regional. Dar ce înseamnă ca România să devină solidar independentă? E o concesie politică și se adresează mai degrabă unui public intern sau pe pentru urechile partenerilor României? Oana Popescu Zamfir, expert în politici internaționale la Global Focus, este invitată acestui episod.

După ce cei doi teroriști trimiși la ordinul direct al lui Nicolae Ceaușescu să o bată – dar să nu o omoare, ci să o lovească în cap, încât să nu mai poată vorbi, și să o facă acasă la ea, pentru ca toți să știe că ochiul panoptic al dictaturii îi găsește în orice loc pe care îl cred în siguranță și curat – nu reușesc până la final și ea iese din comă, primul lucru pe care îl face Monica Lovinescu, spre îngrijorarea medicilor francezi, e să ajungă la microfon, să spună că poporul român, la fel ca ea, e victima unor criminali. A fost vocea care denunța crimele pe care regimul comunist le organizase într-un sistem masiv de exterminare și reducere la tăcere a românilor. Decepțiile ei de după 1989 au fost însă enorme: a fost martora unui proces de restaurație care a rămas o traumă în istoria României, cu marile dosare ale Revoluției și Mineriadei încă neîncheiate. O ediție specială, despre Monica Lovinescu și destinul ei și al țării, chiar de ziua ei de naștere. Invitat este Cristina Cioabă, cea care a îngrijit la Humanitas monografia Monicăi Lovinescu.

După o perioadă în care corupția dispăruse din discursurile politice și nici mari dosare nu mai apăreau, corupția revine în forță, chiar în Strategia națională de apărare propusă de președintele Nicușor Dan. Mai mult, acesta vrea o implicare a serviciilor de informații, dar doar în etapa de colectare a datelor. Sunt serviciile pregătite să facă asta, după ce România a fost prinsă cu garda jos anul trceut, la alegerile prezidențiale?  Sau sunt elefantul din cameră? Invitat este Cosmin Popa, istoric.

Traiul pe datorie, consumerismul accelerat și supra-promisiunile politicienilor, care au făcut ca demagogul cel mai bun să câștige alegerile, caracterizează lumea în care trăim. Cu trai pe datorie, solidaritate socială redusă și o devalorizare a educației. Toate acestea au dus însă la fenomene radicale și la criza democrațiilor. Care e soluția și de unde începem? Un dialog despre moralitate, bani și democrație cu economistul șef al BNR Valentin Lazea.

Cântarea unor versuri atribuite poetului și comandantului legionar Radu Gyr, în Catedrala Națională proaspăt inaugurată cu fast, a suscitat critici în spațiul public. Patriarhia s-a apărat vorbind despre mesaje creștine și patriotice și spunând că poezia nu e scrisă de Gyr, dar varianta că ar fi scrisă de călugărițe în stil neolegionar nu sună deloc mai încurajator. E o vânătoare de vrăjitoare legionare sau un semnal de alarmă că ne adaptăm unui zgomot de fond în care reziduurile legionare, care au dus recent chiar la un puci eșuat, trec drept banale? Invitat este Mihai Demetriade, cercetător CNSAS.

vineri, 7 noiembrie Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Fenomenul Mamdani. Un politician atipic, care se declară democrat socialist, a câștigat primăria New York. Zohran Mamdani a avut o campanie la firul ierbii și promisiunile lui au repus pe agenda tinerilor conceptul de speranță. Grădinițe gratuite, la fel și transportul în comun, taxarea mai severă a marilor companii. De fapt, Mamdani a provocat status quo-ul capitalist. Pendulul încleiat a început sa se miște între dreapta conservatoare MAGA și o stângā socialistā. Cum rămâne cu centrul moderat? Invitat este profesorul de diplomație de la Oxford Corneliu Bjola.

vineri, 31 octombrie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Colectiv: 10 ani de agonie și marii vinovați. Nu suntem mai bine decât acum 10 ani, când am plecat de la "Avem de toate" și am ajuns la morțile nedrepte din spitale, în care în venele celor care supraviețuiseră incendiului din Colectiv nu a intrat salvarea, ci nosocomialele și mai ales indolența politicienilor. Știm numele vinovaților direct implicați și știm acum și numele celor care au ucis apoi, moral, speranțele că România se va face bine. Deceniul post-Colectiv s-a pliat pe mandatele fostului președinte Klaus Iohannis. La Punctul pe știri facem bilanțul acestui deceniu care ne-a lăsat în agonie cu profesorul de științe politice Ioan Stanomir.

miercuri, 29 octombrie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Rusia lui Putin cel groaznic. Cum au ajuns rușii să interiorizeze autoritarismul care are în modul lui de funcționare crima cea mai violentă și minciuna? Cu cât mai despotic e regimul în interior, cu atât sunt mai violenți soldații ruși pe front: e o formă de compensare, spune Gabriel Liiceanu. Cum intră rāul în istorie și cum dăm vocea mai tare partidei binelui, oamenilor care excelează, cum alegem nu calea negativă, care merge de la invidie la crimā, ci pe cea în care ne bucurăm când un altul este mai bun? Nu am reușit în cei 35 de ani, mai ales după primii în care am fost mereu deturnați, de politicieni. Gabriel Liiceanu este invitatul acestui episod.

Duminică, 26.10.2025

Producător: Sorin Turcin

Cum a reușit Republica Moldova să-i scape printre degete lui Putin și ce trebuie făcut urgent, pentru ca Rusia să nu-și reorganizeze atacurile. La Chișinău și la București. Un interviu eveniment cu președinta Republicii Moldova Maia Sandu.

vineri, 24 octombrie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Un Trump regal. America nu vrea un rege, au spus americanii care au ieșit în stradă, de No kings day. Donald Trump le-a răspuns în stilul caracteristic, cum altfel, prin videoclipuri generate de Inteligența Artificială în care poartă coroană și pilotează un avion din care bombardează protestatarii cu...fecale. E drept, era mai optimist că va aduce pacea și că se va vedea cu Vladimir Putin, la Budapesta, o întâlnire între timp anulată. Totul, pentru a face, așa cum a declarat, America mare din nou. Cât de mare poate fi America și cât de mică democrația, o ecuație tot mai complicată, pe care o analizează, de la Washington, politologul Vladimir Tismăneanu.

După tergiversări, Curtea Constituțională a luat o decizie în privința pensiilor speciale ale magistraților: nu se face încă reforma, pentru că guvernul condus de Ilie Bolojan a făcut o greșeală de procedură și nu a așteptat avizul, care e doar consultativ, al CSM. Ce înseamnă acest aviz, trebuia doar cerut sau și așteptat? Se pare că nici judecătorii CCR nu au fost de acord între ei, pentru că decizia care înseamnă să luăm de la zero reforma pensiilor magistraților a fost luată cu o majoritate de 5 la 4. Laura Ștefan, expert anticorupție, face decriptajul deciziei CCR și a consecințelor acesteia, la Punctul pe știri.