Știu că acest subiect poate ficontroversat și că unii se pot supăra ascultând ce urmează. Totuși, merită săne întrebăm: ce se întâmplă atunci când decizii importante despre oameni suntluate pe baza zodiacului, numerelor sau „energiei”? Într-o lume tot maicomplexă, căutăm scurtături. Dar ce spun studiile științifice despre astrologieși numerologie în HR? Și care sunt riscurile reale ale clasificării oamenilorîn cutii care doar par clare?
#HR #psihologie #numerologie #astrologie #leadership #resurseumane#luareadeciziilor #pseudostiinta #comunicare #dezvoltarepersonala
Greșelile în comunicare apar maides decât credem — și de cele mai multe ori sunt neintenționate. Cândreacționăm cu deschidere în loc de pedeapsă, creștem siguranța psihologică șiîmbunătățim colaborarea. Am adunat câteva idei practice despre cum poțigestiona mai sănătos propriile tale greșeli în comunicare.
#comunicare #psihologie#leadership #dezvoltarepersonală #siguranțapsihologică #business #training#HRRomania #HRMoldova
AI-ul facecomunicarea să pară mai ușoară și fără riscuri. Dar ce se întâmplă cu relațiilereale atunci când evităm contactul direct, emoțiile imprevizibile șivulnerabilitatea? Fluența nu înlocuiește capacitatea de a-l simți cu adevăratpe celălalt.
#PsihologiaComunicării #RelațiiInterpersonale #AIșiOameni #ComunicareDigitală#ConexiuneUmană #ÎnvățareaLimbilor #AscultareActivă #HRMoldova #HRRomania
De ce înceteazăoamenii să mai împărtășească idei, să se implice sau să depună efort real lajob?
De multe ori, nu e vorba de volum de muncă — ci de lipse de reciprocitate.
Când efortulcrește, dar recompensele (salariu, recunoaștere, oportunități de carieră) nuțin pasul, comunicarea e prima care se blochează. Siguranța psihologică scade,informațiile circulă mai greu, iar colaborarea devine minimă.
Înțelegereaacestui dezechilibru nu e doar pentru bunăstare — e un subiect strategic de HRcare influențează cultura, retenția și performanța.
#PsihologiaMuncii #HRRomania #Comunicare #CulturaOrganizațională #Liderism#ExperiențaAngajaților #Wellbeing #PeopleAndCulture
În fiecare conversație, spunemmult mai mult decât cuvintele propriu-zise. Modelul „Pătratul comunicării” allui Friedemann Schulz von Thun arată că fiecare mesaj are patru fețe:conținutul factual, auto-revelarea, relația și apelul. În HR, acest modeldevine un instrument practic pentru a evita neînțelegerile, pentru a oferifeedback eficient și pentru a construi relații bazate pe încredere. Nu estevorba despre analiză teoretică, ci despre claritate, empatie și intențieconștientă în dialogurile zilnice.
#PsihologiaComunicării #HRMoldova#HRRomania #ComunicareEficientă #Leadership #Feedback #RelațiiProfesionale#DezvoltarePersonală #InteligentaEmoțională #ComunicareConștientă
Chiar trebuie să cultivăm o mentalitate orientată spre creștere în rândul angajaților noștri sau această idee este supraevaluată?
Teoria lui Carol Dweck a modelat modul în care gândim despre învățare, leadership și feedback de ani de zile. Dar cât de bine se aplică aceasta în viața reală și în practica resurselor umane?
În această nouă reflecție, explorez ce spune știința cu adevărat despre mentalitate, cum influențează aceasta cultura de recrutare și feedback și de ce schimbarea unei mentalități fixe poate fi mai degrabă o terapie decât o formare.
Cum percepi diferența dintre o mentalitate fixă și una orientată spre creștere – la tine sau în echipa ta?
#GrowthMindset #FixedMindset #LeadershipDevelopment #WorkplacePsychology #CommunicationPsychology #HR #HumanResources #PeopleDevelopment #OrganizationalCulture #EmployeeEngagement #LearningCulture #MindsetAtWork #HRInsights #LeadershipSkills #HRMoldova #HRRomania
Ai observat câtde repede punem etichete oamenilor?
„El e introvert.” „Ea e un lider născut.”
Pare eficient – dar ce pierdem atunci când începem să credem în propriilenoastre etichete?
În afaceri,etichetarea poate părea claritate, dar de multe ori deformează realitatea.
Pentru că în spatele fiecărui „tip” e un om – și în spatele fiecărui om, opoveste care nu încape în categorii simple.
#Leadership #HR#Comunicare #Psihologie #CulturaOrganizațională #Diversitate#DezvoltarePersonală #Mindset #Coaching #HRMoldova #HRRomania
Descoperăcele mai frecvente greșeli făcute de intervievatori și cum să le eviți pentru aasigura un proces de recrutare corect și eficient. Află de ce interviurilestructurate sunt esențiale și cum prejudecăți precum prejudecata legată defrumusețe îți pot influența deciziile. Ascultă pentru a afla cum poțiîmbunătăți procesul de recrutare și atrage cei mai buni candidați.
#InterviuriDeAngajare #GreșeliLaRecrutare #InterviuriStructurate#SfaturiRecrutare #ResurseUmane #PrejudecățiÎnRecrutare #SfaturiInterviu#ResurseUmane #ProcesDeRecrutare #ExperiențăCandidați
A fi autentic este întotdeauna abordarea corectă? În lumea corporativă, unde tragem linia între autenticitate și interpretarea unui rol? Urmăriți discuția despre cum echilibrăm complexitatea noastră interioară și comportamentul exterior.
#Autenticitate #CulturaCorporativă #AbilitățiDeComunicare #CreștereProfesională #ComplexitateInterioră #ValoriPersonale #ConstruireaÎncrederii
Laudele pot fi un instrument puternic de motivare, dar știați că pot avea și consecințe neintenționate? Fie că face pe cineva mai vulnerabil la provocările viitoare sau chiar are un efect contrar într-o conversație, modul în care oferim laude contează. Atât în context personal, cât și profesional, este esențial să luăm în considerare modul și motivul pentru care oferim feedback.
#PsihologiaComunicării #Feedback #Motivație #Leadership #InteligențăEmoțională #MentalitateDeCreștere #CulturaLaLoculDeMunca #PsihologiaÎnAfaceri
Literatura
Brehm, J. W.,& Brehm, S. S. (1981). Psychologicalreactance: A theory of freedom and control.Academic Press.
Müller, C. M., & Dweck, C. S.(1999). Praise and personality: Implications for the development ofcompetence and motivation. Journal of Personality and Social Psychology,77(4), 868-879. https://doi.org/10.1037/0022-3514.77.4.868
Schulz von Thun, F. (2008). Miteinander reden von A bis Z: DiePsychologie der Kommunikation (1st ed.). RowohltTaschenbuch Verlag.
Conflictul nu arată întotdeauna așa cum ne așteptăm. Doar pentru că nu există tensiuni vizibile, nu înseamnă că totul este în regulă. În ultimul meu episod, explorez modul în care neînțelegerile tacite și conflictele ascunse pot afecta în mod silențios angajamentul, colaborarea și retenția echipei tale. Este timpul să regândim ce înseamnă cu adevărat „conflictul” la locul de muncă. #GestionareaConflictelor #HR #DinamicaEchipei #AngajamentulAngajaților #CulturaOrganizațională
Referințe
Allen, D. G.,& Griffeth, R. W. (2001). Employeeturnover and retention: A meta-analytic review. Journal of Applied Psychology, 86(5), 1134-1151.https://doi.org/10.1037/0021-9010.86.5.1134
De Dreu, C. K. W., & Gelfand, M.J. (2008). Conflict in the workplace: A dynamic perspective. InternationalJournal of Conflict Management, 19(3), 210-232.https://doi.org/10.1108/10444060810877517
Fisher, R., Ury, W., & Patton,B. (2011). Getting to yes: Negotiating agreement without giving in (3rded.). Penguin Books.
Jehn, K. A. (1995). A multimethodexamination of the benefits and detriments of intragroup conflict. AdministrativeScience Quarterly, 40(2), 256-282. https://doi.org/10.2307/2393395
Thomas, K. W. (1992). Conflictand conflict management: Reflections and update. Journal of OrganizationalBehavior, 13(3), 265-274. https://doi.org/10.1002/job.4030130307
Ai avut vreodată remușcări după o conversație dificilă?
Acel sentiment sâcâitor de „Ar fi trebuit să spun...“ nu ține de inteligență sau noroc, ci de pregătire. Psihologul Friedemann Schulz von Thun arată cum echipa noastră interioară poate determina succesul sau eșecul comunicării.
Care membri ai echipei sunt prezenți când vorbești și care lipsesc?
👉 Descoperă cum să-ți antrenezi echipa interioară și să intri pregătit în următoarea conversație.
Literatura
Böckler, A.,Bräuer, J., Grosse Holtforth, M., & Ehrenthal, J. C. (2020). Know thy selves: Learning to understand oneself increasesthe ability to understand others.Frontiers inPsychology, 11.https://doi.org/10.3389/fpsyg.2020.571746 PMC
Hodgdon, H. B.,van der Kolk, B., Southwell, K., Hrubec, T., & Schwartz, R. C. (2021). Internal Family Systems Therapy for Posttraumatic StressDisorder Among Survivors of Multiple Childhood Trauma. Journal of TraumaticStress, 34(3), 652-662. https://doi.org/10.1080/10926771.2021.2013375Tandfonline+1
Schulz von Thun, F. (1998). Miteinander reden 3: Das Innere Teamund situationsgerechte Kommunikation: Kommunikation, Person, Situation. Reinbek bei Hamburg, Germany:Rowohlt. PMC+1
Schwartz, R.C., Sweezy, M. (2019). InternalFamily Systems Skills Training Manual: Trauma-Informed Treatment for Anxiety,Depression, PTSD & Self-Esteem.Oakland, CA: Internal Family Systems Institute. IFS Institute
Van der Kolk, B., Hodgdon, H. B.,& Schwartz, R. C. (2024). Online Group-Based Internal Family SystemsTreatment for PTSD: Feasibility and Acceptability of the Program. Journal ofClinical Psychology, 80(8), 1374-1390. PMC
Ai observat vreodată o conversație animată în mintea ta, fiecare voce împingându-te într-o direcție diferită? Stăpânirea acestor voci interioare este primul pas către o comunicare mai clară și mai autentică cu lumea.
#DialogInterior #ConștientizareDeSine #PsihologiaComunicării #EchipaInterioră #LeadershipDinInterior
References
López-Jiménez, A. M., &Rodríguez-Testal, J. F. (2016). Relationship between inner dialog andideas of reference and the mediating role of dissociation. Scandinavian Journal of Psychology. https://doi.org/10.1111/sjop.12344
Oleś, P. K., & Brinthaupt, T. M. (2020). Types of inner dialogues andfunctions of self-talk: Comparisons and implications. Frontiers inPsychology, 11, 227. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2020.00227
Van der Ven, E., & Peled-Avron, L. (2015). Bringing the “self” intofocus: Conceptualising the role of self-experience for understanding andworking with distressing voices. Frontiers in Psychology, 6, 1129. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2015.01129
Schulz von Thun, F. (2003). Miteinanderreden 3: Das innere Team und situationsgerechte Kommunikation. Reinbek bei Hamburg: Rowohlt.
Discursurile în public sunt repetate, scrise și previzibile. Dar ce putem spune despre conversațiile pe care nu le putem planifica, cele care iau o turnură neașteptată, stârnesc emoții sau schimbă rolurile pe loc? În acest episod din Provocarea fără scenariu, explorăm motivele pentru care conversațiile din viața reală par adesea mai grele decât urcarea pe scenă și cum le puteți gestiona cu mai multă încredere.
Literatura
Afifi, W. A., & Weiner, J. L. (2004). Toward a theory of motivatedinformation management. CommunicationTheory, 14(2), 167–190. https://doi.org/10.1111/j.1468-2885.2004.tb00310.x
Kaneko, A. (2024). Communication apprehension in the workplace: The role ofposition and facilitation skills. Business and Professional Communication Quarterly. Advanceonline publication. https://doi.org/10.1177/23294906241295696
Lillie, T., Venetis, M. K., &Chernichky-Karcher, S. (2023). Resilience communication mitigates thenegative relational effects of topic avoidance: Evidence from parentalcaregiving and COVID-19 pandemic contexts. Personal Relationships, 30(4), 1252–1273. https://doi.org/10.1111/pere.12508
McCroskey, J. C., Beatty, M. J., Kearney, P., & Plax, T. G. (1985). Thecontent validity of the PRCA-24 as a measure of communication apprehensionacross communication contexts. CommunicationQuarterly, 33(3), 165–173. https://doi.org/10.1080/01463378509369595
Fiecare echipă are o „persoană dificilă” - colegul care spune mereu nu, contestă fiecare idee sau pare incredibil de negativ. Dar dacă acest comportament reflectă de fapt o virtute ascunsă? În acest episod, explorăm cum recunoașterea binelui în rău poate transforma conversațiile dificile și poate aduce mai mult echilibru echipei tale.
Literatura
Baege, M. (2018). Bowen family systems theory. Vermont Center forFamily Studies. Retrieved fromhttps://vermontcenterforfamilystudies.org/about/bowen-family-systems-theory/
Brown, J., & Errington, L. (2024). Bowen family systems theory andpractice: Illustration and critique revisited. ResearchGate. Retrievedfrom https://www.researchgate.net/profile/Jenny-Brown-2/publication/381014808_Bowen_family_systems_theory_and_practice_Illustration_and_critique_revisited/links/66829e8e0a25e27fbc1a1f34/Bowen-family-systems-theory-and-practice-Illustration-and-critique-revisited.pdf
Schulz von Thun, F. (1989). DasWerte- und Entwicklungsquadrat. Schulz von Thun Institut. Retrievedfrom https://www.schulz-von-thun.de/die-modelle/das-werte-und-entwicklungsquadrat
The Bowen Center for the Study of the Family. (n.d.). Introduction toBowen theory. Retrieved from https://www.thebowencenter.org/introduction-eight-concepts
Verywell Mind. (2022, January 10). What is family systems therapy?.Retrieved from https://www.verywellmind.com/family-systems-therapy-definition-techniques-and-efficacy-5213785
Auzim adesea că dezvoltarea începe doar în afara zonei noastre de confort. Dar adevărul este mai nuanțat: progresul durabil are loc în zona de învățare, nu atunci când suntem cuprinși de panică. În acest episod, voi explica de ce este esențial să păstrăm anumite zone de stabilitate dacă vrem să ne dezvoltăm cu curaj în alte domenii.
Literatura
Bodie, G. D. (2010). A racing heart,rattling knees, and ruminative thoughts: Defining, explaining, and treatingpublic speaking anxiety. Communication Education, 59(1), 70–105.https://doi.org/10.1080/03634520903443849
Csikszentmihalyi, M. (1990). Flow:The psychology of optimal experience. New York: Harper & Row.
McKenzie, M. (2003). Beyond “theoutward bound process”: Rethinking student learning. Journal of ExperientialEducation, 26(1), 8–23. https://doi.org/10.1177/105382590302600104
White, A. (2009). From comfort zoneto performance management: Understanding development and performance. Journalof Management Development, 28(5), 414–427.https://doi.org/10.1108/02621710910955985
Yerkes, R. M., & Dodson, J. D.(1908). The relation of strength of stimulus to rapidity of habit‐formation. Journalof Comparative Neurology and Psychology, 18(5), 459–482.https://doi.org/10.1002/cne.920180503
„Conflictul nu este întotdeauna distructiv – de fapt, atunci când este gestionat corect, poate clarifica ideile, stimula claritatea și încuraja inovarea. Fie că este vorba de o dezbatere riguroasă sau de tensiuni structurate legate de sarcini, conflictul potrivit – gestionat cu siguranță psihologică și respect – poate transforma discordia în descoperire.”
#ConflictProductivity #InnovationThroughDebate #PsychologicalSafety #GrowthMindset #Leadership
Literatura
Bradley, B. H., Postlethwaite, B. E., Klotz, A. C., Hamdani, M. R., &Brown, K. G. (2012). Reaping the benefits of task conflict in teams: Thecritical role of team psychological safety climate. Journal of Applied Psychology, 97(1), 151–158.https://doi.org/10.1037/a0024200
De Dreu, C. K. W., &Weingart, L. R. (2003). Task versus relationship conflict, teamperformance, and team member satisfaction: A meta-analysis. Journal of Applied Psychology, 88(4),741–749. https://doi.org/10.1037/0021-9010.88.4.741
De Wit, F. R. C., Greer, L. L., & Jehn, K. A. (2012). The paradox ofintragroup conflict: A meta-analysis. Journal of Applied Psychology, 97(2), 360–390.https://doi.org/10.1037/a0024844
Farh, J. L., Lee, C., & Farh, C. I. C. (2010). Task conflict and teamcreativity: A question of how much and when. Journal of Applied Psychology, 95(6), 1173–1180.https://doi.org/10.1037/a0020015
Jehn, K. A. (1995). A multimethod examination of the benefits and detrimentsof intragroup conflict. AdministrativeScience Quarterly, 40(2), 256–282. https://doi.org/10.2307/2393638
Toată lumea are acea conversație pe care și-ar dori să o poată repeta.
Dar dacă acel „eșec” ar fi cel mai bun feedback pe care l-ai primit vreodată?
În acest episod, împărtășesc 5 modalități practice de a gestiona regretul conversațional - nu prin suprimarea lui, ci prin transformarea lui într-un instrument de creștere. Util în special pentru lideri, coachi și oricine lucrează zilnic cu oamenii.
Cărți• Carol Dweck: Mindset: The New Psychology of Success• Maxwell Maltz: Psycho-CyberneticsArticole1. Dweck, C. S. (2006). "Mindsets and Human Nature: Promoting Change in the Middle East, the Schoolyard, the Corporation, and the Clinic." American Psychologist.2. Dweck, C. S. (1986). "Motivational processes affecting learning." American Psychologist.3. Dweck, C. S., & Leggett, E. L. (1988). "A social-cognitive approach to motivation and personality." Psychological Review.
Ce este mai terifiant decât păianjenii sau înălțimile? Pentru mulți profesioniști, este vorbitul în public.
În cel mai recent episod al podcastului meu Psihologia comunicării, abordăm rădăcinile fricii de scenă și explorăm ce funcționează de fapt pentru a o depăși - conform științei.
🚩 De ce simțim anxietatea discursului, chiar și atunci când suntem pregătiți?
🧠 Ce rol joacă temperamentul?
🛠️ Și cum vă puteți antrena mintea și corpul pentru a prospera pe scenă în loc să înghețați?
Cu perspective din psihologia comunicării, neuroștiință și tehnici practice pentru profesioniști, traineri și lideri.
🎧 Ascultă acum - și află cum să transformi frica în concentrare.
#PublicSpeaking #StageFright #CommunicationPsychology #Podcast #Leadership #EmotionalIntelligence
Lectură recomandată:
În acest episod din Psihologia comunicării, explorăm cum să deveniți mai flexibili în conversații - nu doar vorbind, ci adaptându-vă și conectându-vă cu adevărat în diferite contexte.
Bazându-ne pe cercetări de ultimă oră, examinăm strategii practice precum:
- Dezvoltarea flexibilității cognitive pentru o mai bună adaptare la indiciile conversaționale (Chesebro & Martin, 2003; Richter et al., 2020)
- Dezvoltarea unei mentalități de flexibilitate a comunicării prin autocunoaștere și adaptare situațională (Martin & Rubin, 1995)
- Navigarea în contexte culturale prin adaptarea stilurilor de comunicare la medii diverse (Hall, 1976; Klopf, 2009)
Cum ne putem lărgi sistematic orizonturile conversaționale? Prin implicarea în conținut din diferite regiuni, profesii și culturi - literatură, podcasturi, interviuri - care ne pun la încercare cadrele obișnuite.
Fiți pe recepție pentru a învăța:
✓ De ce contează flexibilitatea (pentru empatie, influență, reziliență)
✓ Cum să vă antrenați mușchii conversaționali prin expunere
✓ Exemple și exerciții reale pentru a aprofunda adaptabilitatea
Alăturați-vă conversației! Cum v-ați adaptat stilul de comunicare în situații neașteptate? Lasă-ți opiniile sau întrebările în comentarii 👇 și haideți să construim împreună un peisaj al dialogului mai flexibil și mai incluziv.
#comunicare #psihologie #intercultural #flexibilitate #podcast #conversații #ascultare
Lectură recomandată:
Chesebro, J.W., & Martin, M. M. (2003). Therelationship between conversational sensitivity, cognitive flexibility, verbalaggressiveness and indirect interpersonal aggressiveness. Communication Research Reports, 20(2), 143–150.
Hall, E. T. (1976). BeyondCulture. New York, NY: Doubleday.
Klopf, D. W. (2009). Interculturalcommunication encounters (7th ed.). Boston, MA: Allyn & Bacon.
Martin, M.,& Rubin, R. B. (1995). Thedevelopment of a communication flexibility measure. Communication Research Reports, 12(2), 145–158.r
Richter, F.,Segerer, P., & Knoblich, G. (2020). Anapproach to social flexibility: Congruency effects during word-by-word turntaking. PLOS ONE, 15(5), e0235083.